Galati Dezvoltare economică

Galati Dezvoltare economică

2.7.1. Metodologie
Studiul economic prezent urmăreşte reliefarea potenţialul economic al judeţului Galaţi prin analiza
principalelor sectoare economice, cu referire la UAT-urile situate la limita administrativă/ frontalieră, în
vederea identificării specificului economiei locale şi potenţialul de dezvoltare al acesteia în raport cu judeţele
p. 116
învecinate. Analiza indicatorilor relevanţi pentru descrierea mediul economic al judeţului constituie suportul
analizei economice în profil teritorial şi permite identificarea celor mai oportune direcţii ale dezvoltării
economice urbane.
Pentru a surprinde specificul judeţului Galaţi, analiza statistică a datelor a fost structurată – în măsura în care
datele necesare au fost disponibile – pe următoarele nivele de comparaţie:
• Datele corespunzătoare judetului Galaţi comparativ cu media naţională (Romania);
• Datele corespunzatoare judetului Galaţi comparativ cu media regionala (Regiunea de Dezvoltare SudEst);
• Datele corespunzatoare UAT-urilor afllate la limita administrativă a judetului Galaţi comparativ cu
datele similare corespunzătoare judeţelor învecinate (Vaslui, Braila, Buzau,Tulcea).
Elaborarea documentului prezent s-a realizat prin utilizarea surselor multiple de informaţie:
• Statistici oficiale în profil teritorial, disponibile de la :

  • Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi;
  • Institulul Naţional de Statistică /Tempo Online
  • Informaţiile conţinute în analizele, rapoartele şi studiile existente:
  • Planul de Dezvoltare Regională, Profilul socio-economic al Regiunii Sud-Est, Audit teritorial al
    Regiunii de Dezvoltare Sud –Est;
  • Documentaţii de amenajarea teritoriului: P.A.T.J. Judeţul Galaţi;
  • Alte planuri relevante existente la nivel regional şi local (cum ar fi Planul Local de Acţiune pentru
    Invatamant, Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare) şi în Planurile Operaţionale pentru
    perioada 2007-2013.
    Analiza datelor s-a centrat pe nivelul judeţean (NUTS III ) şi la nivel de unitate administrativ-teritorială – UAT –
    de baza: comune, oraşe, municipii). Din păcate, analiza la nivel de UAT de bază a fost limitată de numărul
    redus de indicatori disponibili la acest nivel şi/sau de vechimea datelor disponibile (de exemplu, cele mai
    recente fişe ale localităţilor disponibile conţin date relevante pentru sectorul agricol din anul 2005).
    Conturarea profilului economic a judeţului Galaţi a cuprins analizarea unor indicatori relevanţi pentru
    descrierea performanţei economice în funcţie de fiecare sector analizat (agricultură, industrie, silvicultură,
    piscicultură, turismul, servicii).
    În final analiza a urmărit pentru fiecare sector analizat evidenţiererea punctelor tari, a punctelor slabe,a
    poprtunităţilor precum şi a ameninţărilor în vederea depistării modalităţilor prin care acestea pot fi încurajate
    sau, respectiv, atenuate.
    Într-o etapă ulterioară, pe baza analizei potenţialului economic se va realiza o sinteză şi un diagnostic general
    p. 117
    care vor constitui piloni în redactarea strategiei de dezvoltare a UAT-urilor aflate la limita
    administrativă/frontalieră a judeţului Galaţi.
    2.7.2. Încadrarea evoluţiei economice în context judeţean, regional şi naţional
    Economia judeţului Galaţi are un profil industrial – agrar. Repartizarea activităţilor economice pe teritoriul
    judeţului scoate în evidenţă dezvoltarea industriei în municipiul Galaţi, cultura cerealelor ,creşterea animalelor
    şi cultura a viţei de vie în vest, pomicultura şi legumicultura în zona sudică. Dezvoltarea economică a judeţului
    este favorizată în principal de poziţia geografică care a favorizat dezvoltarea semnificativă a activităţilor
    economice specifice, mai ales a industriei metalurgice, construcţiilor navale, producţiei şi furnizării de energie
    electrică/termică, gaze şi apa, dar şi a industriei alimentare. Evoluţia economiei judeţului este strâns legată de
    evoluţia economică a Regiunii Sud Est, caracterizată de un dinamism mai scăzut decât la nivel naţional.
    Fig.66 – Evoluţia PIB la nivel judeţean regional şi naţional 2002-2010
    Denumire PIB/cap locuitor
    2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
    România 6974.9 9084 11413.5 13362.8 15967.6 19315.4 23934.6 23341.4 124126.7
    Regiunea Sud
    Est
    6288.8 8018.6 10470.2 11567.64 13607.31 15644.8 53851.1 52706 56339.5
    Judeţul Galaţi 5764 7216 9822 10417.74 11547.2 14101.64 10493.2 9686.8 10962.7
    Sursa: Anuarul Statistic al României, 2011
    La nivel general PIB-ul a avut o evoluţie ascendentă în perioada 2000-2010, fenomen manifestat şi la nivelul
    regiunilor de dezvoltare. Totuşi după anul 2007 PIB- ul regiunilor are o evoluţie oscilantă, în anii 2008-2009
    toate regiunile înregistrează un regres datorat instalării crizei economice mondiale, urmat de o revenire în anul
    2010.
    Fig. 67 – Evoluţie PIB/cap de locuitor la nivelul regiunilor de dezvoltare, 1999-2010
    Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm
    Dintre toate regiunile, Regiunea Bucureşti-Ilfov are cea mai mare pondere la PIB-ul naţional/ cap locuitor, cu o
    contribuţie de 58.137 lei (RON)/loc. Cu un PIB care reprezintă aproximativ o zecime din PIB naţional în anul
    p. 118
    2010, Regiunea Sud – Est se situează pe locul 5 din cele 8 regiuni de dezvoltare , în timp ce, pe locuitor acest
    indicator se situează sub media naţionalăîn toată perioada 2000-2010. La nivel evolutiv, PIB-ul regional a
    scăzut 11,64% la 10,76%.
    Fig.68 – Ponderea PIB-ului la nivelul regiunilor de dezvoltare, 2010
    Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm
    PIB-ul regional pe cap de locuitor s-a ridicat în anul 2010 la 56.889,5 lei, reprezentând 82,16% din media
    naţională. Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel regional reprezenta 38 %
    în 2010 din media europeană , regiunea poziţionându-se printre ultimele regiuni europene. În ceea ce priveşte
    locul judeţului Galaţi din punctul de vedere al formării PIB-ului total regional, acesta deţine locul al doilea,
    după judeţul Constanţa. Judeţul plasat pe ultimul loc este judeţul Tulcea, a cărei contribuţie la formarea PIB
    regional a fost de numai 7,3%, devansat de judeţele Vrancea (10,5%) şi Brăila (11,8%) Dinamica evoluţiei arată
    aceelaşi trend pozitiv înregistrat atât la nivelul regional cât şi la nivel naţional, judeţul Galaţi înregistrând, în
    anul 200723, o valoare a Produsului Intern Brut total de 8602 mil. lei, cu 20% mai mare comparativ cu anul
    2006 şi cu circa 33% mai mare comparativ cu anul 2005.
    Fig.69 – Evoluţia PIB în Regiunea Sud-Est pe judeţe componente în perioada 2000-2010
    Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Direcţia Regională de Statistică Brăila, http://www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/pages/index.ro.do

23 Conform Studiu privind structura activităţilor economice, situaţia existentă şi tendinţe de dezvoltare, 2010
p. 119
Ponderea PIB total al judeţului Galaţi în totalul regional a fost de circa 19,45% /anul 2010, în scădere
comparativ cu anul 2000, cu aproximativ 2%, concomitent cu reducerea importanţei economiei judeţene în
cea naţională, de la 2,52% în anul 2000 la 2,07% în anul 2007.
Fig. 70 – Ponderea PIB-ului judeţean în totalul Regiunii Sud-Est, 2010
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Direcţia Regională de Statistică Brăila, http://www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/pages/index.ro.do
Contribuţia judeţelor Regiunii la formarea PIB regional arată mari disparităţi. Astfel, contribuţia judeţului
Constanţa în anul 2006 este cea mai mare si reprezintă 37,60% din PIB regional în timp ce contribuţia judeţului
Tulcea este cea mai mică, de numai 7,81%. Evoluţia ponderilor produsului intern brut judeţean la formarea PIB
regional în perioada 2000- 2010 arată că la nivelul judeţelor Constanţa si Tulcea au avut loc cresteri ale
ponderilor PIB la formarea PIB regional.
O analiză a modului în care s-a format PIB al regiunii Sud Est în anul 2010 relevă faptul că, sectoarele
economice care au avut cele mai mari contribuţii sunt în ordine descrescătoare:
-33% contribuţia sectorului industrial;
-14 % contribuţia comerţului;
-12 % contribuţia administraţiei publice şi apărării24
Fig.71 – Produsul Intern Brut pe categorii de resurse la nivelul Regiunii Sud-Est, 2010
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Direcţia Regională de Statistică Brăila, http://www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/pages/index.ro.do

24 La care se adaugă asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială
p. 120
În ceea ce priveşte formarea PIB al judeţului Galaţi, industria se menţine în topul sectoarelor economice cu cea
mai mare contribuţie, acesta fiind cel de-al patrulea centru industrial al ţării, din punct de vedere al mărimii
producţiei industriale.
2.7.3. Productivitatea muncii
Productivitatea muncii25/persoană angajată la nivel naţional calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de
cumpărare, PPC), înregistrează în perioada 2002-2008 o creştere continuă, ajungând în 2008 la 38,3% din
media UE 27. Mai mult, calculele previzionale pentru 2007 şi 2008 arată o diminuare în continuare a
decalajului faţă de media europeană.
În Regiunea Sud-Est, creşterea moderată a productivităţii muncii în perioada 2000-2008 nu arată şi o
productivitate generală ridicată, în fapt ea este mai scăzută în anul 2008 decât media naţională (11.793EUR) cu
674 EUR şi de 3, 6 ori mai mică decât media UE 27. Performanţa modestă a regiunii(+110%) este dată de o
dinamică pozitivă net inferioară mediei naţionale(+141,27%) în perioada 2003-2007. Un punct slab al
economiei judeţului Galaţi îl reprezintă productivitatea scăzută a muncii datorită faptului că sectoarele care au
o valoare adăugată mică atrag o mare parte a populaţiei ocupate, precum şi consumul mare de energie în
procesele de producţie.
Fig.72 – Evoluţia productivităţii muncii exprimată ca VAB/ cap locuitor la nivel regional, naţional şi European, 2003-2007
Productivitatea muncii exprimată ca VAB/locuitor
Denumire
Regiune
Tip indicator Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anii
2003-
2007
%
Sud-Est VAB/cap de
ocupat (EUR)
5.294 6.416 7.777 9.285 11.119 5.825 110,02%
România VAB/cap de
ocupat (EUR)
4.888 5.795 7.606 9.249 11.793 6.905 141,27 %
UE27 VAB/cap de
ocupat (EUR)
42.419 44.183 45.550 47.213 49.090 6.670 15,72%
Sud-Est Nr. ocupanţi 1.022 1.022 1.028 1.036 1.057
România Nr. ocupanţi 9.569 9.410 9.267 9.331 9.365
UE27 Nr. ocupanţi 213.380 214.812 216.843 220.390 224.319
Sud-Est VAB/
regional(EUR)
5.412 6.555 7.996 9.618 11.747
România VAB/
România (LEI)
46.775 54.538 70.489 86.298 110.442
UE27 VAB/
regional(EUR)
9.051.457 9.490.956 9.877.205 10.405.157 11.011.791
Sursa: Audit Teritorial Regiunea Sud-Est, 2010-2020, pag.67, http://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/DezvoltareRegionala.aspx
Sectorul serviciilor este încă slab dezvoltat, datorită nivelului scăzut de descentalizare a administraţiei de stat,
serviciile contribuind cu 49,2 % la formarea VAB judeţene.

25 Conform PRAI Sud-Est, 2009-2013, pag 15
p. 121
3.7.4. Analiza structurii economice pe sectoare de activitate
Agricultura
Agricultura constituie una din componentele principale ale economiei judeţului Galaţi, fiind totodată una din
cele mai vechi activităţi economice ale populaţiei Suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi este în anul 201126 de
35.830 Km2
, reprezentând 15,38% din suprafaţa totală a Regiunii Sud-Est şi 2,44 % din suprafaţa agricolă totală
a ţării, iar tipul de sol predominant este cernoziomul cambic şi cernoziomul pretabil la arabil fără restricţii. În
funcţie de clasele de calitate, cele mai mari ponderi ale terenurilor se încadrează în clasele III şi IV de calitate ,
care au pretabilitate mijlocie, respectiv slabă pentru cultura de câmp. Ca atare, solurile din judeţul Galaţi
necesită aplicarea irigaţiilor, însoţite de sistemul de desecare aferent şi aplicarea unor tehnologii agricole
adaptate culturilor planificate, care să asigure o utilizare durabilă a lor şi o protecţie a subsolului.
Fig.73 – Clasificarea solurilor pe clase de calitate în judeţul Galaţi
Tip clasa
soluri
Descriere Pondere
I terenuri cu pretabilitate bună pentru cultura de câmp 1,3%
II terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări reduse pentru
cultura de câmp
18,42%
III terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate
pentru cultura de câmp
43,35%
IV terenuri cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru
cultura de câmp
27,03%
V terenuri cu limitări foarte severe nepretabile pentru cultura
de câmp, vii, livezi
9,86%
Sursa: Studiu privind structura activităţilor economice, situaţia existentă şi tendinţe de dezvoltare, 2010, p. 29-30
În judeţ, ponderea producţiei agricole este de 19,93%, mai mică comparativ cu cea regională (25,12%) şi
naţională (30,65%). Ponderea serviciilor agricole în totalul producţiei agricole a judeţului Galaţi este mai mare
comparativ cu mediile regionale şi naţionale (3,89%, comparativ cu 2,6% şi 1,07%). Se constată în ultimii ani, o
creştere a importanţei sectorului de servicii agricole, care susţin dezvoltarea agriculturii judeţului Galaţi, cu
efecte pozitive asupra producţiilor agricole27
.

Muzee Galați

*”Muzeul de științe ale naturii”: Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiectii (“Sistemul Solar”, “Giganții Sistemului Solar”, “Nebuloase și Roiuri stelare”), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul “Călin Popovici”, dar și Programul Educațional “Să cunoaștem Soarele”, adresat elevilor claselor V-XII. Acvariu are ca tematicã ihtiofauna rarã și foarte rarã din bazinul hidrologic al Dunãrii, fauna Mãrii Mediterane și pesti exotici (pirania). Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18 ha.

*”Muzeul de Istorie Galați” a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparținut familiei Cuza și unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n care a fost pârcălabul Galațiului. Activitatea științifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea știintifică a colecțiilor. În 1956, obiectele din colectii au fost separate; astfel o parte dintre ele au format colectiile Muzeului de Știinte ale Naturii, iar o alta, colectiile Muzeului de Artă. Treptat, colecția Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziții și cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboși, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanță excepțională.

*”Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza” e construită pe locul fostei case a pârcălabului de Galați , de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 – 1866). Cuprinde o expoziție permanentă dedicată domnitorului, întrunind și calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea.

*”Muzeul de artă vizuală” este primul muzeu de artă contemporană românească din țară . A fost inaugurat în anul 1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic în devenire, destinație pe care și-o păstrează și la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere și-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecție dintrun patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiștilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creații de artă românească din a doua jumătate a secolului XIX și din secolul XX reprezentanți ai avangardei românești și lucrări ale artiștilor care formează o punte de legatură între prima și a doua jumătate a secolului.

Biserici și mănăstiri Galați

*Biserica fortificată “”Sfânta Precista”” este construcția cea mai veche din Galați, fiind sfințită ca lăcaș de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunarii, iar in caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevazut cu o camera pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la “Precista” este podul întărit, alcătuit din două parți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă. Biserica ,,Precista” a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă in 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii distrug și jefuiesc iar locașul. Biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și-n 1859. S-a făcut o restaurare și între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica ,,Precista” a fost restaurată iar și a fost redată cultului ortodox. Se spune ca există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile și a scăpa de atacurile vrăjmașilor.

*”Biserica Romano-Catolică” : monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul 1844 și extins în anul 1873. Printre obiectele de valoare artistică amintim: Altarul Mare, executat din marmură colorată, tabloul “Sfântul Ioan Botezatorul predicând”, Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta si Sfântul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidată și renovată în starea actuală între anii 1985-1988.

*”Biserica Greacă” : La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul “Schimbarea la Față” a cărei sfiintire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost relizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie și Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conțin 8 vitralii cu apostoli și sfinți: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu și Luca pe latura nordică și Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.

*”Catedrala Ortodoxă” a fost ridicată între 1906-1917, dupa planurile arhitectilor Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează-n planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singura cupolă fără abside laterale.

*”Biserica Mavromol” („Stânca neagră” in greacă) a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate-n 1765 (cu predare în limba greacă) și 1803 (cu predare in limba română). Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat “Maica Domnului”, și o valoroasa catapeteasmă adusa de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București.

*”Biserica Vovidenia”: Monument istoric și de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă și distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradițional. Acoperișul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot și o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

*”Biserica Sf. Spiridon” a fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează.

Parcuri și locuri de recreere Galați

*”Parcul Eminescu” amenajat în 1869, acest parc mai păstreaza câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieții. În parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde-n trecut fanfara militară susținea recitaluri. Este renumit datorită prezenței statuii lui Eminescu.

*”Faleza Dunării” este una dintre zonele reprezentative ale Galațiului. Loc de promenadă pentru toți, aici au loc frecvente concerte muzicale și întreceri sportive (concerte “La Elice” și Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potențial de relaxare și agreement prin, spații verzi.

*”Grădina Publică” situată în apropierea Complexului Studențesc reprezită o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă și recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brateș și a gării principale a Galațiului. O plimbare prin Gradina Publică, unde odinioară se jucau popice și cricket, dezvaluie ronduri de flori și gard viu, alei umbroase și o fântină arteziană a carei apă este purtată de vânt, stropind copiii care trec pe sub ea, în goana bicicletei.

*”Grădina Botanică” este inclusă în Complexul Muzeal Științele Naturii și domină malul stâng al Dunarii. Puteți admira colecțiile de plante din zonele tropicale și subtropicale (cactuși, euforbii, palmieri,crotoni, muscate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri. Flora și vegetația Romaniei se impune de pe versantul sudic însorit al grădinii prin speciile de arbori și arbusti – peste 3000 exemplare. În luna mai tufele de bujori te vor atrage prin petele roșii de culoare. Dacă treci podețul și mergi spre nord ai șansa să treci prin “padurea de aramă” (multe specii de stejar) sau spre “pădurea de argint” – peste 50 exemplare de mesteceni. Coniferele, prin diversitatea și densitatea lor te vor racori în zilele toride ale verii. Gradina japoneză cu lampionul, cascada, lacul și nuferii te invită la meditație și recreere. Pe axul principal al grădinii ochii dumneavoastră sunt încântați de diversitatea coloritului și formei plantelor ornamentale.

*”Rezervația și Grădina Zoologică Gârboavele” – Ambele situate la ieșirea de nord a orașului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în Complexul Muzeal Științele Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi vãzute diferite specii exotice. De asemenea, pasionații de echitație pot practica acest sport la Gradina Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenați pentru acest scop, ci și un manej excelent amenajat și personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu specialiștii de la European Association of Zoos and Aquaria, și are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum și educația pentru conservare.

*”Pânzarul Moldovenesc” “Ștefan cel Mare și Sfânt” construit de firma Spat, în urma unui contract cu Consiliul Judetean Galați, Pânzarul este o copie aproape fidelă a navelor cu pânze ce brăzdau Prutul, Dunărea, Siretul și chiar Marea Neagră, pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare.

*”Lacul Vânători” aflat în extremitatea de nord a orașului Galați, pe o suprafață de 28 ha. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm și un versant de 8 ha parțial amenajat pentru agrement și supus unui plan intensiv de modernizare și reamenajare.

*”Complexul de agrement Priza Dunării” situat la ieșirea din Galati, pe drumul spre Brailă, cuprinde trei piscine, căsuțe, locuri de camping și un restaurant. Pe o porțiune a complexului se află un club occidental ce are ca dotări o piscină, restaurant (150 de locuri), bar și cafenea.

*”Casa Lambrinidi” situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului, și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat mașini și vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei.

*”Casa Macri”, unică în România, a fost construită în 1910, fiind locul în care a cântat George Enescu. Familia Macri, una din cele mai vechi familii din Galați, locuiește acum în clădirea din spate. Un imobil superb: Candelabre de Veneția, draperii țesute cu fir din aur, covoare lucrate manual în Europa, piese rare de mobilier, confecționate pe comandă specială la o celebră firmă din Anglia – toate acestea au existat în clădirea în care funcționează acum clubul de noapte Pasha. Au fost furate sub formă de “amintire” de cei care au fost chiriași în casa Macri, pe vremea comunismului. Clădirea, renovată la începutul secolului trecut, ca o bijuterie arhitecturală, a fost înapoiată familiei Macri, după aproape 50 de ani, devastată. Vitraliile, care se aflau cândva la intrarea principală, au fost scoase de niște funcționari pe motiv că nu aveau destulă lumină. În cei 50 de ani, casa Macri a fost transformată în sediu de întreprinderi, sediu pentru Uniunea Tineretului Comunist sau sediu pentru Colegiul Medicilor.

*”Perla Dunării” – Restaurantul de la Turnul TV, situat la parter și la 100 metri înălțime de unde vei admira Dunărea, Siretul, Galațiul, Munții Măcinului și Brăila.

*””Fata pe valuri”” – sculptură realizată de Constantin Baraschi (n. 17 noiembrie 1902, Câmpulung – d. 22 martie 1966, București) în 1966. O replică a acestei sculpturi este la Genova, în colecția Hohn. Pe fundul bazinului în care se scurge apa este desenată stema municipiului Galați, steagul României și drapelul UE.

Alte monumente, clădiri și locuri Galați

*”Palatul Administrativ” edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii județului Galați, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria” și “Agricultura” ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals “Valurile Dunării” capodopera de renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902).

*Copia “Statuii Lupoaicei” (“”Lupa Capitolina””), simbolul latinității poporului român.

*”Palatul Navigației” (astăzi “Gara Fluvială”) datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigație Fluvială Română Navrom”.

*”Palatul Universității” situat în centrul Galaților, fostul Palat al Justiției, astăzi sediul Universității, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalitații sale. Acest edificiu este opera arhitecților Grigore Cerchez si Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.

*”Casa Robescu” este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la parter, spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior. Azi servește ca “Palatul Copiilor” Galați.

*”Castrul Roman de la Tirighina – Barboși” Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus și continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârșitul acestei cetățui să fie pus în legătură cu acțiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forțată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre și care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castellum de la Bărboși, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând cu acești ani.
*Pentru detalii vezi articolul Castru Roman de la Galați: Tirighina-Barboși

Cinematografe în Galați Galați

*Multiplex Euromall str. Ana Ipătescu vis-a-vis de Autogara Galați (în construcție)
*Cinema Dacia str. Oțelarilor nr. 11 (desființat)
*Cinema V.I.P. str. Brăilei nr. 168
*Cinema Central str. Domnească nr. 25 (desființat)
*Cinema Republica str. Domnească nr. 35 (desființat)
*Cinema Popular Str. Lahovary nr.1 (desființat)
*Cinema Flacăra (desființat)
*Cinema Doina – Sediul Bingo Europa (desființat)

Biblioteci Galați

În Galați cea mai mare bibliotecă este Biblioteca “V. A. Urechia”, înființată în anul 1889, având ca prim fond de carte donația academicianului Vasile Alexandrescu Urechia. Biblioteca “V. A. Urechia” dispune de peste 600000 de titluri și are peste 150 de abonamente la ziare și reviste. În privința serviciilor, biblioteca și-a organizat și dispunde de secții de împrumut pentru adulți și copii, sală cu lucrări enciclopedice de referință, săli de lectură specializate cu 190 de locuri, sală de audiții și video, cataloage alfabetice și sistematice, pe fișe, pentru colecțiile proprii, cataloage tipărite pentru cărți românești și străine, catalog on-line al publicațiilor monografice, servicii specializate de informare biografică, o bibliografie a județului Galați. Din anul 1991, instituția a trecut la un program complex de automatizare și prelucrare a informațiilor, bazele de date bibliografice fiind accesibile publicului, din 1994, prin terminale de interogare directă sau cu asistența personalului de specialitate. Biblioteca dispune de 30 de stații de lucru și de pachetul integrat de programe TINLIB produs de IME (Marea Britanie). Biblioteca, prestigios centru de documentare și informare, organizează la sediu și în alte instituții din oraș activități specifice. De asemenea biblioteca a elaborat lucrări proprii (Buletinul Fundației “V. A. Urechia”, Anuarul bibliografic al Județului Galați, monografii etc.). Biblioteca “V. A. Urechia” dispune de un fond de carte veche și rară deosebit de valoros.

Casa Corpului Didactic înființată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista de informație și opinie pedagogică “Școala gălățeană”, cu apariție lunară, dispune de o editură cu aceeași denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educație. Tot aici activează Cenaclul literar “Anton Holban”.

Locuri de cazare în Galați Galați

*Hotel Galmondo
*Hotel Kreta
*Vila Classic
*Vila Belvedere
*Hotel Alex
*Hotel Vega
*Hotel Galați
*Hotel Faleza
*Hotel Traian
*Hotel Magnus
*Hotel Turist
*Hotel Sport
*Hotel Dunărea
*Hotel Grandly

Transport Galați

Transportul intern Galați

Transportul în comun este asigurat de compania “”TransUrb”” iar microbuzele sunt conduse de asociatia “”Sherr””(asupra căreia s-a declarat falimentul), “”Atlas”, un alt operator are traseele convenție în combinat cât și linia de autobuze preorășenească 14 care duce din Galați în comuna Cișmele.
*Pentru a vedea lista traseelor TransUrb și Sherr vedeți Transportul public din principalele orașe ale României.

Cele mai mari companii de taximetrie din Galați sunt: “Big Taxi”, “Taxi Galati”, “Samatax”, “Redamont”, “Corzah-taxi”, “As-Galați”, “Albertini”, “Taxi GT – Generatii Taxi”, “Mex-Taxi” și “Globe Tour”.

Transportul extern Galați

La Galați există un aerodrom militar în nordul orașului, dar sunt planuri pentru construirea unui aeroport internațional numit Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila.

Gările S.N.C.F.R. Galați:
# Galați Nord (Gara principală)
# Galați Est (Larga)
# Galați Sud Triaj (Barboși Triaj) – cel mai mare triaj din țară având 32 de linii de triere
# Galați Vest (Filești)
# Galați Sud (Barboși)
# Galați Cătușa
# Galați Mălina
# Galați Brateș
# Galați Triaj
Din Galați pleacă 2 trenuri intercity în direcția București Nord și Iași mai multe trenuri rapid în direcțiile București Nord, Brașov etc, numeroase accelerate spre București Nord, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara și multe trenuri personale către Bârlad, pe o linie specială, Mărășești, Buzău, Berești etc.
Galațiul este orașul cu cele mai multe căi ferate din țară, având și cele mai mari 3 triaje de vagoane. Rețeaua feroviară din orașul Galați este cu mult mai dezvoltată chiar și decât cea din București datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din țară fiind Galați Triaj Sud (Barboși Triaj) cu 32 de linii.

Expert Contabil Galati
Expert Contabil Galati – Contabilitate Galați
Telefon: 0724305037
Consultanta pentru finantare/refinantare
Intocmire cereri pentru finantare / refinantare ,proiectare cash–flow pe perioada finantarii, intocmire buget de venituri si cheltuieli .Consultanta privind legislatia financiar-contabila, legata de activitatea firmei. Asistare si reprezentare in fata controalelor fiscale. Obtinerea de certificate de atestare fiscala. Raportare periodica cu privire la rezultatele financiar-contabile ale societatii. Redactarea de alte situatii si rapoarte solicitate de conducerea societatii .
#contabilitategalatieu , , #expertcontabilgalati , #contabilgalati
https://www.contabilitate-galati.eu

https://g.page/r/CTWkvQIu52yhEBA